TRADIŢII ŞI
OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ PE MELEAGURI BOTOŞĂNENE
Prof. Înv. Primar
Tudorache Loredana-Ştefania
Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu
Ipoteşti”, judeţul Botoşani
Primăvara
este anotimpul renaşterii. Aşa precum reînvie natura, mereu mai frumoasă, mai
puternică în faţa intemperiilor neaşteptate, în acelaşi mod şi omul are ocazia
să descopere frumuseţea înconjurătoare, reîntinerirea sufletului, speranţa,
inspiraţia, dar şi obiceiuri şi tradiţii vechi, transmise din generaţie în
generaţie, sau noi, inventate sau inspirate de alte popoare.
Natura se trezeşte la viaţă cu noi puteri, iar
suflul reînvierii este atât de impresionant, încât constituie un adevărat
exemplu pentru noi oamenii. Primăvara, anotimpul micilor vietăţi, anotimpul
florilor, anotimpul frumuseţii şi al tinereţii, nu are o delimitare spaţială,
ci doar una temporală: 1 martie-31mai. Martie sau mărţişor, aprilie sau prier,
mai sau florar inspiră la cultivarea tradiţiei autohtone, moştenite de veacuri
pe aceste tărâmuri sacre, unele neatinse de civilizaţie, de modernitate sau
îndeamnă la ritualuri ale popoarelor păgâne. Noile curente aduc mereu schimbări
şi obiceiuri uşor acceptate sau, dimpotrivă, respinse, nerecunoscute de
stăpânii locului.
Venirea
primăverii este vestită de vremea bună, mai călduroasă, de celebrul ghiocel, de
înmugurirea copacilor, de încolţirea ierburilor, de revenirea păsărilor
călătoare sau de bucuria din suflet odată cu oferirea mărţişorului tradiţional.
Şi alte date reprezintă un prilej de apropiere de cei dragi, de respect faţă de
cei apropiaţi, de reluarea unor tradiţii care poate încet se sting sau se
schimbă în detrimentul a ceea ce a fost odată… Aşadar, în prima zi de
primăvară, pe 1 martie se oferă tradiţionalul mărţişor în semn de preţuire,
dragoste sau prietenie, împletit din fire roşii şi albe, simboluri ale
purităţii şi iubirii, bucuroşi că am învins iarna cea friguroasă. De obicei, în
zona aceasta a Moldovei, mărţişorul este oferit de către femei bărbaţilor, iar
aceştia le oferă pe 8 martie fetelor, doamnelor sau domnişoarelor flori,
felicitări, bomboane. Tot în ziua de 8 martie sărbătorim femeia, mama care ne-a
dat viaţă, ne îngrijeşte, ne iubeşte. La grădiniţă sau la şcoală copiii
pregătesc felicitări, mărţişoare, diplome, cântece, poezii sau serbări pentru a
vesti marea revenire sau a o idolatriza pe fiinţa cea mai dragă. Mărţişoarele
se mai pot lega într-o ramură înmugurită până la sfârşitul lunii martie, ca să
poarte noroc tot anul.
Baba
Iarnă îşi scutură cojoacele, de aceea o altă tradiţie întâlnită la noi este
aceea de a-ţi alege o zi în perioada 1-9 martie, zilele Babei Dochia, cele mai
capricioase din an. Credinţa spune că ziua aceasta va fi cea care îţi va arăta
cum va fi pentru tine restul anului, după vremea din ziua respectivă: dacă
vremea este frumoasă, te aşteaptă
un an vesel şi norocos, iar dacă va fi urată,
va fi unul trist, fără noroc.
Pe
câmp sau în grădini au loc acţiuni de ecologizare, arat, semănare a seminţelor recoltate
cu drag din toamnă pentru perpetuarea speciei, plantare de răsaduri, bulbi ,
pomi fructiferi sau ornamentali, curăţarea acestora, văruitul lor, culminând cu
focuri pentru purificare.
Astenia
de primăvară ne îndeamnă să profităm de darurile naturii, iar cura de
vitaminizare cu urzici de pe câmp sau leurdă din pădure ne sunt de mare folos
şi la îndemână, ca şi alte plante
medicinale precum: floarea de soc, de salcâm sau ciuboţica cucului.
1 aprilie este ziua păcălelilor când se fac
diverse farse, glume nevinovate.
Floriile
sau Intrarea
Domnului în Ierusalim, care vestesc Sfânta sărbătoare, este
ziua când se împart crenguţe de răchită cu mâţişori şi când se serbează cei
care poartă nume de flori precum Crin, Crina, Brânduşa, Dumitriţa, Viorel,
Viorela, Narcisa, Narcis, Ghiocel, Viorica, Iasmin, Iasmina, Violeta. Se
împărtăşeşte bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din
duminica următoare, cea a Învierii. În judeţul Botoşani, în zonele rurale, în
noaptea de Înviere, se organizează adevărate tabere în care bărbaţii satului
dau foc unor materiale, transformându-le în adevărate torţe cu rol de a speria duhurile
rele, de a le îndepărta de oameni, de meleagurile respective. În noaptea
sfântă, feciorii satului păstrează cu străşnicie, de ani de zile, această
tradiţie de a aprinde pe dealuri torţe şi de a le rostogoli spre sat pentru a
alunga spiritele.
Paştele
se sărbătoreşte festiv, începând cu slujba de Înviere, când mergem să luăm
lumina care să aducă pace în suflet şi bunăstare, după care urmează masa
tradiţională ce include miel, pască, cozonac, ouă roşii, ornate cu modele după
plante din natură sau încondeiată după vechea tradiţie.
Încondeierea ouălor necesită dexteritate şi cunoştinţe vaste în domeniu.
Vopsirea ouălor cu diferite materiale naturale se păstrează cu sfinţenie din an
în an, de la o generaţie la alta. Folosirea plantelor este un meşteşug vechi. Cojile
de ceapă, plantele de câmp cu pigmenţi diferiţi, frunzuliţele crestate şi
minuscule pentru decor, împreună cu alte materiale din gospodărie (ciorapi, aţă)
constituie o adevărată tradiţie, paletă de culori, precum şi un examen de
măiestrie, o veritabilă artă încă din timpuri străvechi.
În
vinerea din Săptămâna Luminată creştinii ortodocşi sărbătoresc
Izvorul Tămăduirii, moment când se sfinţeşte apa,
tradiţie păstrată de veacuri, vindecându-ne şi purificându-ne. Unii oameni
stropesc grădinile cu apa sfinţită împotriva dăunătorilor, constituind un
adevărat leac natural.
Înălţarea Domnului este un prilej şi de a pomeni eroii neamului, dar şi
rudele adormite pentru care se oferă pomană.
Sfântul
Gheorghe este o altă mare sărbătoare a primăverii care însemnă enorm pentru
noi. În porţi oamenii pun salcie pentru a vesti ziua sfântă. Ziua oraşului
Botoşani, celebrată pe 23 aprilie, constituie o altă ocazie de a reînvia
tradiţii, însă, în acelaşi timp, se promovează şi cultura locală, dar şi din
ritualurile mai noi. Este momentul când meşteşugarii organizează expoziţii cu
vânzare cu produsele fabricate în decursul lunilor de iarnă. Localităţi rurale
precum Vlădeni, Coşula, Vorona, Tudora promovează olăritul, încondeierea
ouălor, măştile populare româneşti, costumele populare, obiecte de artizanat,
obiecte pentru decor, elemente decorative pentru domni şi doamne: brăţări,
cercei, inele, curele realizate din diverse materiale. Arta şi meşteşugul întrec
orice imaginaţie. Măiestria meşterilor populari este foarte apreciată şi de
către străini. Lucrul acesta, tradiţional, respectiv manual, cu materiale
naturale, este un obicei străbun, o tradiţie românească care ar trebui păstrată
cu admiraţie, cu respect şi cu patriotism şi ar trebui promovat, perpetuat în
ateliere, şcoli de artă, chiar şi în şcolile normale în anumite perioade ale
anului.
Pe
1 mai sărbătorim Ziua Muncii; unii dintre noi celebrăm mai puţin prin muncă şi
mai mult prin plimbări în natură, pentru că soarele e mai puternic, frigul s-a
dus, totul e plin de culoare, viaţă şi frumuseţe.
La Ipoteşti în luna mai se
desfăşoară anual, de câţiva ani, Festivalul „Floare Albastră”, în amfiteatrul
din vecinătatea casei memoriale Mihai Eminescu, pentru promovarea meleagurilor
eminesciene, pentru cunoaşterea valorilor
culturale şi spirituale locale. Pe 15 iunie sau pe 15 ianuarie este un prilej
în plus în zona noastră pentru a-l sărbători pe marele poet naţional şi
universal, Mihai Eminescu.
Tradiţiile şi obiceiurile de primăvară
din judeţul Botoşani sunt respectate şi aşteptate an de an, deşi unele dintre
ele nu sunt unice, însă sunt moştenite şi îndrăgite. Acestea trebuie să fie
valorificate, perpetuate pentru că sunt deosebite, cu o anumită semnificaţie
pentru noi, românii.
