TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ PE MELEAGURI  BOTOŞĂNENE

Prof. Înv. Primar Tudorache Loredana-Ştefania

Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu Ipoteşti”, judeţul Botoşani

           Primăvara este anotimpul renaşterii. Aşa precum reînvie natura, mereu mai frumoasă, mai puternică în faţa intemperiilor neaşteptate, în acelaşi mod şi omul are ocazia să descopere frumuseţea înconjurătoare, reîntinerirea sufletului, speranţa, inspiraţia, dar şi obiceiuri şi tradiţii vechi, transmise din generaţie în generaţie, sau noi, inventate sau inspirate de alte popoare.

           Natura se trezeşte la viaţă cu noi puteri, iar suflul reînvierii este atât de impresionant, încât constituie un adevărat exemplu pentru noi oamenii. Primăvara, anotimpul micilor vietăţi, anotimpul florilor, anotimpul frumuseţii şi al tinereţii, nu are o delimitare spaţială, ci doar una temporală: 1 martie-31mai. Martie sau mărţişor, aprilie sau prier, mai sau florar inspiră la cultivarea tradiţiei autohtone, moştenite de veacuri pe aceste tărâmuri sacre, unele neatinse de civilizaţie, de modernitate sau îndeamnă la ritualuri ale popoarelor păgâne. Noile curente aduc mereu schimbări şi obiceiuri uşor acceptate sau, dimpotrivă, respinse, nerecunoscute de stăpânii locului.

           Venirea primăverii este vestită de vremea bună, mai călduroasă, de celebrul ghiocel, de înmugurirea copacilor, de încolţirea ierburilor, de revenirea păsărilor călătoare sau de bucuria din suflet odată cu oferirea mărţişorului tradiţional. Şi alte date reprezintă un prilej de apropiere de cei dragi, de respect faţă de cei apropiaţi, de reluarea unor tradiţii care poate încet se sting sau se schimbă în detrimentul a ceea ce a fost odată… Aşadar, în prima zi de primăvară, pe 1 martie se oferă tradiţionalul mărţişor în semn de preţuire, dragoste sau prietenie, împletit din fire roşii şi albe, simboluri ale purităţii şi iubirii, bucuroşi că am învins iarna cea friguroasă. De obicei, în zona aceasta a Moldovei, mărţişorul este oferit de către femei bărbaţilor, iar aceştia le oferă pe 8 martie fetelor, doamnelor sau domnişoarelor flori, felicitări, bomboane. Tot în ziua de 8 martie sărbătorim femeia, mama care ne-a dat viaţă, ne îngrijeşte, ne iubeşte. La grădiniţă sau la şcoală copiii pregătesc felicitări, mărţişoare, diplome, cântece, poezii sau serbări pentru a vesti marea revenire sau a o idolatriza pe fiinţa cea mai dragă. Mărţişoarele se mai pot lega într-o ramură înmugurită până la sfârşitul lunii martie, ca să poarte noroc tot anul.

           Baba Iarnă îşi scutură cojoacele, de aceea o altă tradiţie întâlnită la noi este aceea de a-ţi alege o zi în perioada 1-9 martie, zilele Babei Dochia, cele mai capricioase din an. Credinţa spune că ziua aceasta va fi cea care îţi va arăta cum va fi pentru tine restul anului, după vremea din ziua respectivă: dacă vremea este frumoasă, te aşteaptă un an vesel şi norocos, iar dacă va fi urată, va fi unul trist, fără noroc.

           Pe câmp sau în grădini au loc acţiuni de ecologizare, arat, semănare a seminţelor recoltate cu drag din toamnă pentru perpetuarea speciei, plantare de răsaduri, bulbi , pomi fructiferi sau ornamentali, curăţarea acestora, văruitul lor, culminând cu focuri pentru purificare.

           Astenia de primăvară ne îndeamnă să profităm de darurile naturii, iar cura de vitaminizare cu urzici de pe câmp sau leurdă din pădure ne sunt de mare folos şi  la îndemână, ca şi alte plante medicinale precum: floarea de soc, de salcâm sau ciuboţica cucului.

           1 aprilie este ziua păcălelilor când se fac diverse farse, glume nevinovate.

           Floriile sau Intrarea Domnului în Ierusalim, care vestesc Sfânta sărbătoare, este ziua când se împart crenguţe de răchită cu mâţişori şi când se serbează cei care poartă nume de flori precum Crin, Crina, Brânduşa, Dumitriţa, Viorel, Viorela, Narcisa, Narcis, Ghiocel, Viorica, Iasmin, Iasmina, Violeta. Se împărtăşeşte bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii. În judeţul Botoşani, în zonele rurale, în noaptea de Înviere, se organizează adevărate tabere în care bărbaţii satului dau foc unor materiale, transformându-le în adevărate torţe cu rol de a speria duhurile rele, de a le îndepărta de oameni, de meleagurile respective. În noaptea sfântă, feciorii satului păstrează cu străşnicie, de ani de zile, această tradiţie de a aprinde pe dealuri torţe şi de a le rostogoli spre sat pentru a alunga spiritele.  

           Paştele se sărbătoreşte festiv, începând cu slujba de Înviere, când mergem să luăm lumina care să aducă pace în suflet şi bunăstare, după care urmează masa tradiţională ce include miel, pască, cozonac, ouă roşii, ornate cu modele după plante din natură sau încondeiată după vechea tradiţie.

           Încondeierea ouălor necesită dexteritate şi cunoştinţe vaste în domeniu. Vopsirea ouălor cu diferite materiale naturale se păstrează cu sfinţenie din an în an, de la o generaţie la alta. Folosirea plantelor este un meşteşug vechi. Cojile de ceapă, plantele de câmp cu pigmenţi diferiţi, frunzuliţele crestate şi minuscule pentru decor, împreună cu alte materiale din gospodărie (ciorapi, aţă) constituie o adevărată tradiţie, paletă de culori, precum şi un examen de măiestrie, o veritabilă artă încă din timpuri străvechi.

           În vinerea din Săptămâna Luminată creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, moment când se sfinţeşte apa, tradiţie păstrată de veacuri, vindecându-ne şi purificându-ne. Unii oameni stropesc grădinile cu apa sfinţită împotriva dăunătorilor, constituind un adevărat leac natural.

           Înălţarea Domnului este un prilej şi de a pomeni eroii neamului, dar şi rudele adormite pentru care se oferă pomană.

           Sfântul Gheorghe este o altă mare sărbătoare a primăverii care însemnă enorm pentru noi. În porţi oamenii pun salcie pentru a vesti ziua sfântă. Ziua oraşului Botoşani, celebrată pe 23 aprilie, constituie o altă ocazie de a reînvia tradiţii, însă, în acelaşi timp, se promovează şi cultura locală, dar şi din ritualurile mai noi. Este momentul când meşteşugarii organizează expoziţii cu vânzare cu produsele fabricate în decursul lunilor de iarnă. Localităţi rurale precum Vlădeni, Coşula, Vorona, Tudora promovează olăritul, încondeierea ouălor, măştile populare româneşti, costumele populare, obiecte de artizanat, obiecte pentru decor, elemente decorative pentru domni şi doamne: brăţări, cercei, inele, curele realizate din diverse materiale. Arta şi meşteşugul întrec orice imaginaţie. Măiestria meşterilor populari este foarte apreciată şi de către străini. Lucrul acesta, tradiţional, respectiv manual, cu materiale naturale, este un obicei străbun, o tradiţie românească care ar trebui păstrată cu admiraţie, cu respect şi cu patriotism şi ar trebui promovat, perpetuat în ateliere, şcoli de artă, chiar şi în şcolile normale în anumite perioade ale anului.

           Pe 1 mai sărbătorim Ziua Muncii; unii dintre noi celebrăm mai puţin prin muncă şi mai mult prin plimbări în natură, pentru că soarele e mai puternic, frigul s-a dus, totul e plin de culoare, viaţă şi frumuseţe.

           La Ipoteşti în luna mai se desfăşoară anual, de câţiva ani, Festivalul „Floare Albastră”, în amfiteatrul din vecinătatea casei memoriale Mihai Eminescu, pentru promovarea meleagurilor eminesciene,  pentru cunoaşterea valorilor culturale şi spirituale locale. Pe 15 iunie sau pe 15 ianuarie este un prilej în plus în zona noastră pentru a-l sărbători pe marele poet naţional şi universal, Mihai Eminescu.

           Tradiţiile şi obiceiurile de primăvară din judeţul Botoşani sunt respectate şi aşteptate an de an, deşi unele dintre ele nu sunt unice, însă sunt moştenite şi îndrăgite. Acestea trebuie să fie valorificate, perpetuate pentru că sunt deosebite, cu o anumită semnificaţie pentru noi, românii.